CATEGOR'IE, categorii, s.f. 1. Noţiune fundamentală si de maximă generalitate care exprimă proprietăţile si relaţiile esenţiale si generale ale obiectelor si fenomenelor realităţii. 2. Grup de fiinţe, de obiecte sau de fenomene de acelasi fel sau asemănătoare între ele. 3. (Biol.; în sintagma) Categorie sistematică (sau taxonomică) = fiecare dintre marile grupe de plante sau de animale asemănătoare si înrudite (clase, ordine, familii etc.). 4. (Sport) Fiecare dintre grupele în care sunt împărţiţi sportivii sau echipele după criterii de greutate, vârstă, sex, clasificare sportivă sau grad de pregătire. ◊ Categorie de greutate = categorie de concurs sportiv stabilită în raport cu greutatea corporală a concurentului. - Din fr. cat'egorie, lat. categoria.
Sursă : DEX'98 (7062)  - valeriu

CATEGOR'IE s. 1. (LOG.) (înv.) predicament. 2. v. spe-cie. 3. clasă, fel, gen, soi, specie, speţă, tip, varietate, (înv. si reg.) rudă. (O ~ de indivizi.) 4. v. tip. 5. v. teapă. 6. v. pătură. 7. clasă, grup, grupare, (astăzi rar) tagmă, (înv.) rânduială. (Face parte din ~ celor...) 8. v. treaptă. 9. clasă, rang. (Restaurant de ~ I.) 10. ordin, rang. (De primă ~.) 11. v. divizie.
Sursă : Sinonime (175982)  - siveco

categor'ie (noţiune, grup) s. f., art. categor'ia, g.-d. art. categor'iei; pl. categor'ii, art. categor'iile
Sursă : DOR (230423)  - siveco

CATEGOR'I//E ~i f. 1) Noţiune fundamentală (cu sferă deosebit de largă) care reflectă trăsăturile si relaţiile generale si esenţiale ale obiectelor si fenomenelor realităţii. ~ filozofică. 2) Ansamblu de persoane, de obiecte sau de fenomene care prezintă proprietăţi distinctive comune. 3) sport Grup special în care sunt clasaţi sportivii sau echipele după anumite proprietăţi (greutate, vârstă, sex etc.). 4) Grup de fiinţe sau de obiecte caracterizate printr-o anumită însusire; specie; gen; soi; fel. [Art. categoria; G.-D. categoriei; Sil. -ri-e] /<fr. cat'egorie, lat. categoria
Sursă : NODEX (326846)  - siveco